Tatal ei e tatal pe care orice fetita si-l doreste cand e mica si il admira cand e mare. 
La el in brate e coltul ei de rai. Ma iubeste mult si e mai degraba mamoasa, dar sclipirea din ochii ei atunci cand e la tata e greu de descris. 
Acolo fuge cand o sperie ceva, acolo sare cat poate, acolo cere tot ce eu nu o las – inca o bomboana, inca 10 min de desene, inca putin mai sus sa atinga tavanul. 
  
Relatia asta a lor s-a creat inca de pe vremea cand o purtam in mine. Nu se culcau seara fara sa isi vorbeasca: el o alinta intr-un fel anume iar ea ridica fundul in sus cand ii vorbea (mult timp am crezut ca acolo avea capul). I-a scris poezi si a inventat povesti. Pe strada, in magazine, la birou, oriunde ne aflam, cu oricine ne intalneam, el saluta numai asa:
–Buna ziua, o sa am o fetita! 
A petrecut noptile primului an hranind Printesa, si facand planuri si vise pentru ea. A impietrit de emotie la primul „te iubesc”, si a stat mandru ca nimeni altul in primul rand, la prima serbare.
Aud mai des acum „Lasă fata” decat „fa-mi cafeaua”. De cand a facut primul pas, fuge la el sa o puna in dus chiar daca eu sunt fix langa ea. Nu se culca nici acum pana nu se pupa si se alinta. 
Nu e perfect, dar e al ei si e acolo mereu cu un pachet mare de iubire neconditionata. Ea stie, si va stii mereu ca la tata totul se iarta si are rezolvare. 

Daca iti plac povestile din casa mea, te astept aici: Facebook

  

Spread the love
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

0 thoughts on “Tată de fată

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fii primul care afla!

Introdu adresa de email pentru a te abona la acest blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

%d blogeri au apreciat: