De ce sa te bucuri cand ceva se termina?

Vorbeam zilele astea cu Sofia despre revelion. Este primul an in care am zis sa o ținem și pe ea cu noi pana la miezul nopții, așa ca au venit întrebările:

– Dar ce e revelionul asta?
– Trecerea dintre ani.
– Și de ce ne bucurăm așa tare?
– Pai încheiem un an și începem unul nou. Așa e tradiția.
– Mami, eu nu ma bucur. De ce sa te bucuri când ceva se termina?

Tuuu, pui frumos, a trebuit sa te am pe tine ca sa înțeleg cum sta treaba defapt. Chiar așa, de ce m-as bucura ca se încheie cel mai frumos an din viața mea?

Ce am făcut in 2017?

 

Familia noastră s-a întregit. A venit pe lume băiețelul viteaz cu parul blond care ne-a luminat din nou casa și viața. Anul trecut de revelion îl plimbam prin casa la miezul nopții ca sa adoarmă, anul asta probabil ne aleargă el pe noi.
Primul zâmbet, primul dințișor, primul întors pe burta și primul cuvânt. Toate in anul asta minunat au fost!

Sofia a crescut așa de frumos, e plină de viața, de copilărie curată și de vise. A muncit mult ca sa reușească sa țină pasul copiii din trupa Pam-Pam și a urcat pe scena in primul spectacol de balet. Sunt mândra de ea, știu de pe acum ca orice va alege sa facă o sa ii iasa. E încrezătoare, determinata și curajoasa. E prima minune a noastră.

Am reușit sa pun ordine in relația mea cu tata și o aduc mai aproape pe mama. Pentru mine asta e una din cele mai mari realizări.

Blogul a crescut. Ușor și sigur. Ma bucur ca am reușit sa continui sa scriu, cumva asta m-a pus pe picioare după experiența grea cu nașterea lui N și perioada dificila prin care Sofia a trecut la grădinița. Fără cuvintele așternute aici la supărare, la nervi sau in cele mai frumoase momente, cu siguranța n-as fi fost cea de azi.

Va spuneam ca am crescut, așa ca era și normal sa ma “mut” intr-o casa noua. Blogul vechi, “Mamă de Prințesa”, s-a transformat in aminatomescu.ro, adică eu așa cum sunt, cu bune și rele. Ma bucur ca ați ales sa ramaneti cu mine in călătoria asta pe care eu am simțit-o ca pe o trecere de la copil la femeie, de la un om rătăcit la cineva asumat. Anul ce vine va aduce multe schimbări, am sa va anunț la momentul potrivit.

Probabil ca ați observat ca in ultimul timp am început sa promovez și diferite produse sau branduri in care cred. Toate astea se datorează celor de la ParentingAds care au crezut in mine și le multumesc ca îmi oferă libertatea de a accepta sa dau către voi doar informația in care cred cu adevărat. Blogul s-a născut din dorința mea (egoista) de a da din mine ce era prea mult, sa ma descopăr și sa văd cât pot. Cu ajutorul lor și al vostru, am reușit sa transform blogul din pasiune in job part-time, iar asta nu face altceva decât sa ma facă și mai hotărâtă in drumul meu. Va multumesc!

Afacerea noastră a renăscut. Vouă nu v-am spus, dar la început de primăvara eram cu un picior ieșiți pe usa spre drumul emigrării. Ne mergea bine și aici, dar cu siguranța in Italia lucrurile pentru bussinesul nostru ar fi stat mult mai diferit. Lucian a făcut școala de țintuitor-giuvaergiu la Vicenza, părinții lui locuiesc acolo, copiii noștri ar fi putut, poate, avea alte oportunități.

Dar știți ca Dumnezeu rade când oamenii își fac planuri, nu? Toate drumurile ni s-au deschis pentru ce va fi in curând un nou brand pe piața SONO diamanti și o fabrica de bijuterii cu aparatura de ultima generație. Prima din România la nivelul acesta. Sunt mândra pentru ca am muncit amândoi pentru fiecare lucru in parte, pentru ca fiecare vis pus pe hârtie sa ajungă realitate. Suntem convinși ca Cel de sus a știut mai bine decât noi ce și cum trebuie.

Mi-am făcut prietenii noi și am renunțat la unele mai vechi. Mi-am dat seama ca oamenii făcuți din același aluat se atrag inevitabil, ca nu contează de cât timp te cunosti ci mai degrabă cât de mult esti acolo. Știți ca prietenii defapt se cunosc atunci când ți-e bine, nu? La necaz se strâng ca muștele la … sa mănânce din tine, iar când ți-e bine dispar intr-un con de invidie. N-am mulți prieteni, dar cei care sunt știu sigur ca nu pleacă.

A fost un an plin. Ma înclin și va multumesc pentru ca treceti pe aici, pentru ca aveți răbdare sa citiți și bucuriile și supărările mele, pentru ca fara sa stiti ati contribuit la omul care sunt azi. La multi ani!

Spread the love
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fii primul care afla!

Introdu adresa de email pentru a te abona la acest blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

%d blogeri au apreciat: