S-a dat startul! Poliția căciulițelor e aici!

S-a dat startul! Poliția căciulițelor e aici!

Două doamne se întâlnesc pentru prima dată:
-Nu crezi că i-ar trebui ceva pe cap?
-Văd că are glugă.
-Da, dar nu e pe cap.
-Poate i-o pune când e frig.
-Păi e răcoare și acum, și oricum gluga e largă. Trebuia o Căciulita, ceva.
-Fiecare după cum e invătat.

Și cu această conversație a început oficial sezonul estival pentru poliția căciulițelor. conversație ce a avut loc la mai puțin de 1m de mine, ca și când eu nici n-aș fi fost acolo. Și da, despre Noah vorbeau.

Treaba cu căciulita cred că n-are rost să o mai dezbat, doar dacă răsfoiti puțin blogul vă dați seama imediat că la 17 grade în termometru copilul meu nu va purta niciodată căciulita.

Pot să accept că unii părinti aleg să pună căciulite, până la urmă nu e un capăt de țară. Dar nu pot să înțeleg de ce toată lumea trăiește cu impresia că e în regulă să vorbim despre copiii altora. Să dăm sfaturi nedorite, să dăm verdicte – e o mamă bună, e o mamă rea.

Pot să înțeleg și că fața asta a mea de copil lasă impresia că sunt neajutorată și deci am neapărat nevoie de ajutor de la străini. Dar din ce văd și din ce aud în jurul meu, TOATĂ lumea primește ”ajutor” din exterior.

Așa că las asta aici pentru posteritate:
-nu primesc sfaturi nesolicitate
-nu m-am născut la ultima ploaia, deci cred că știu un lucru sau două despre copii
-nu sunt un părinte perfect pentru că … așa ceva nu există.
-dar sunt părintele perfect pentru copiii mei.

Din momentul în care am aflat că sunt însărcinată cu Sofi, am știut că voi greși. Am plecat în aventura asta numită ”parinte” fără nici o lecție și fără cărți în jur. Dar cu multă iubire pentru ei, foarte multă, ca orice părinte. Îi spuneam noaptea, înainte să adorm, că știu că ea este perfectă, dar eu nu. Am rugat-o să învețe să mă ierte, i-am promis că eu voi încerca să învăț repede, să o ascult și să creștem împreună.

Știți, noi în casă avem doar câteva reguli, iar una dintre ele e asta:
”Orice ar fi iubirea nu se duce niciodată.”

Atât timp cât avem iubire putem orice.

Și pentru că nu mă pot abține, aveți mai jos și părerea unui specialist despre căciuliță:

”Caciulita este un mit românesc: “Sa nu-l tragă răceala la urechi!”. Dar niciodată otita nu se face din exterior spre interior, ci invers. Căciulița nu este necesară deloc, nici măcar în zilele în care este puțin răcoare. Mai ales în casă nu este nevoie de ea, dacă este asigurată o temperatură optimă pentru copil.” (dr. Cosmina Cristea, medic primar pediatru la IOMC și asistent universitar)”
sursa

Dacă ți-am adus un zâmbet pe buze, o emoție în suflet sau o informație valoroasă, te rog să îmi dai de veste. Pagina de FB este aici: Amina Tomescu

Spread the love
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: