La ce visează oamenii căsătoriți?

Nu vă gândiți la prosti, deși oricum n-ați fi prea departe . În ultima vreme am observat că vorbesc mult mai mult cu soțul meu despre weekend ul ăla în doi pe care îl plănuim de ceva timp și care pare că nu mai vine.

Când Sofia era micuță, reușeam destul de des să fugim câte puțin singuri. Dacă nu reușeam să plecăm din București cel puțin aveam o zi și o noapte doar pentru noi. De când îl avem pe Noah observ că a devenit destul de greu, ca să nu spun imposibil. Singurul ajutor pe care îl avem este mama, care încă lucrează. Atunci când vine la noi, de cele mai multe ori aglomerez toate lucrurile pe care le am de făcut și nu pot cu cei mici la purtător.

Încerc să coc în mintea mea o soluție astfel încât să reușim să fugim singuri măcar un weekend. DAAARRR… my mommy brain intră în acțiune de fiecare dată. Ok, îmi fac de cap și plec. Las copiii cu mama și fug cu iubirea vieții mele pentru o noapte. Dar cum? Cum să plec undeva într-un loc frumos și copiii mei să nu vadă? Bine, bine, știu. Sunt mici și probabil nu vor ține minte. Dar porbabil că și voi, ca și mine, aveți amintiri destul de selective din copilărie. Niciodată nu pot ști precis ce vor ține minte și ce nu. Dacă acel ceva va fi fix momentul în care mama cu tata au plecat să have fun și eu am rămas cu bunica? Ai mei m-au luat absolut peste tot, nu pentru că nu aveau cu cine să mă lase ci pentru că .. dragoste multă.

Bag mâna în foc că nu sunt singurul părinte din lumea asta mare care se află într-un moment din asta de răscruce. Știu că teorii există și de o parte și de alta, dar ce să facem că viață e făcută din multă practică. Ce alegem?

Nu știu încă, probabil că atunci când va veni momentul am să știu. Sper că nu peste 30 de ani pentru că atunci toată frământarea asta a mea ar fi fără sens, ei vor fi plecat demult de acasă.  Ce știu sigur este asta:

–             Copiii au nevoie de părinți prezenți. Nu de părinți care lucrează 24/24, nu de jucării de ultimul ragnet. Mereu am zis că mai bine să ai bani mai puțini, dar iubire și fericire mai multe. Când tragem linie la sfârșit de drum vreau să număr anii fericiți și amintirile frumoase, nu conturile din bancă.

–             Dar degeaba ești prezent dacă nu ești fericit. Copiii mei simt de fiecare dată când sunt supărată, îngândurată, tristă sau ceva. Așa că eu cred că e important să facem lucruri și doar pentru sufletul nostru, nu cred în sacrificiu. Îmi doresc mai mult decât orice ca la bătrânețe să nu spun niciodată ”câte am făcut eu pentru tine”. Tot ce fac, fac fără să cer nimic la schimb. Iubirea necondiționată asta înseamnă.

Dacă mă vedeți în curând pe o plajă pustie sau pe un vârf de munte să vă uitați dacă am suzete în buzunar sau lego în geantă.

Dacă ți-am adus un zâmbet pe buze, o emoție în suflet sau o informație valoroasă, te rog să îmi dai de veste. Pagina de FB este aici: Amina Tomescu

 

Spread the love
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fii primul care afla!

Introdu adresa de email pentru a te abona la acest blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

%d blogeri au apreciat: