Mame de bebeluș. Încă?

 

La cresa daneza ne intalnim de cateva ori pe an impreuna cu educatoarele sa discutam despre evolutia lui Noah. Discutiile sunt foarte faine de fiecare data si mereu plecam cu raspunsurile pe care le cautam, dar de data asta am aflat si ceva despre mine, nu doar despre Noah.

Desi am un baietel de aproape 3 ani, inca ma simt mama de bebelus. Asa mi-a spus Monica, directoarea de la cresa. Nu cred ca mi-a luat mai mult de 3 secunde ca sa admit ca asa este. Cumva stiam asta despre mine, dar nu articulasem in cuvinte niciodata.

 

Da, sunt mama de bebelus, asa cum multe din voi cred ca sunteti inca. Am stat sa ma gandesc ceva la treaba asta, sa imi dau seama de ce simt nevoia aceasta, pentru ca desi bebelusii sunt adorabili,  responsabilitatea noastra este sa ii invatam sa zboare si sa se desprinda de noi. Nu cred ca e teama de a il vedea crescand pe el, am o Sofia de aproape 7 ani care e foooarte misto, deci toate varstele au pe rand frumusetea lor. Cred ca mai degraba imi e teama ca va fi ultimul copil.

 

Desi in mintea mea cumva simt ca am sa mai am o fetita (note for myself: sa vedem ce zic peste 3-4 ani cand recistesc articolul acesta:)) ), are si nume si stiu si precis cum va arata, cred ca imi va fi teama de inca o nastere prin cezariana, de responsabilitatea de a le oferi in mod egal aceiasi educatie, viata, rabdare. Plus ca am stiut mereu ca dupa 30 de ani nu vreau sa mai fac copii, nu ca mi se pare tarziu, dar daca tot m-am apucat de facut copii devreme as vrea sa inchei tot devreme. V-am povestit pe larg într-un articol aici despre subiectul acesta.


Un alt motiv pentru care ma simt mama de bebe este ca am o fetita care pare aproape adult in comparatie cu el. Discutiile mele cu ea, glumele, sunt ca intre doua prietene. Pe cand el inca se supara daca ii fur nasul.:))

 

Cumva trebuie sa imi schimb perceptia asupra lui la 180 de grade, gata, ajunge cu gluma. Cel mai important cred ca e sa scapam de scutec si de suzeta, desi nu ma deranjeaza personal cu nimic pe mine, sanatatea lui e mai importanta.

 

Acum va rog tare mult sa nu ma lasati sa cred ca sunt singura mama de bebelus mare, am nevoie sa stiu ca mai sunteti si altele pe aici.:))

 

Spread the love
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fii primul care afla!

Introdu adresa de email pentru a te abona la acest blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

%d blogeri au apreciat: