Nu le mai dați copiilor bani sau jucării pentru lucruri NORMALE!

Ma învârt printre părinți și copii, dar de foarte multe ori rămân socata când vad unele comportamente ale părinților deși sunt atâtea surse de informare, google, cărți, Bloggeri, terapeuți. Foarte multe surse și foarte multe din ele gratuite, trebuie doar sa vrei sa înveți și sa te informezi.

Și de ce n-ai vrea sa faci asta când e vorba de propriul tău copil? Cautam cu search pe google toate alea, nu merge mașina de spălat, cautam manualul online, vrem sa găsim un spectacol fain, cautam programul online. E atât de simplu. Nu vreau sa spun ca putem sa ne creștem copiii după manuale de utilizare, ca nu putem, dar sunt câteva lucruri elementare. 

Astăzi am rămas uimita când am văzut un băiețel care se chinuia sa citească dintr-o carte, nu avea mai mult de 6-7 ani, la un moment dat s-a enervat foarte tare pentru ca nu reușea sa descifreze un cuvant mai lung iar vocea mamei îmi răsună și acum în cap:

„Dacă te mai enervezi, nu îți mai dau banii la sfârșit. Vrei sa primești bani sau nu?” 

Ce model preia copilul? De ce sa îți mituiesti propriul copil sa facă lucruri pentru el? Și pot sa îmi dau cu părerea pentru ca știu cât de frustrant e pentru părinte, dar și pentru copil, sa facă temele. Dar nici măcar o secunda nu mi-a trecut prin cap sa ii dau Sofiei bani pentru ca citește, sau pentru ca își strânge masa. Am învățat-o ca astea sunt lucruri pe care le face pentru ea, ca nu e obligata sa facă nimic. Poate sa se ducă cu tema nefăcuta, poate sa lase farfuriile pe masa sau jucăriile împrăștiate. Dar apoi vin consecințele. Și atenție, sunt consecințe, nu pedepse.

Nu ți-ai făcut temele? Singura trebuie sa te duci sa ii explici doamnei de ce. Aici într-adevăr suntem norocoși pentru ca între ea și Învățătoare s-a creat o relație foarte faina bazata pe respect și prietenie, nu pe frica. 

Nu ți-ai strâns masa? Vei ajunge sa nu mai ai unde sau din ce sa mănânci. 

Nu ți-ai strâns jucăriile? Surpriza, data viitoare când vrei sa faci un joc nu o sa mai găsești nimic sau nu vei mai avea unde sa te joci. 

Și va dau cuvântul meu ca funcționează. Chiar am lăsat farfuriile pe masa de dimineața până seara, și a dat seama ca ii place sa stea în curățenie și atunci și-a strâns după ea. Nu exista sa o plătesc sau sa o răsplătesc în vreun fel pentru ca face lucruri normale pentru ea. O felicit, ii spun ca sunt super mandra de ea, asta întotdeauna. O țin în brate, ii spun ca o iubesc non stop, astea sunt lucruri despre ea. Dar nu vad nici o diferență între a dresa un câine sau a dresa copilul sa citească. Ai citit toată pagina? 10 lei. Ai ridicat labuta? Uite un biscuitel. 

Ce se poate face în astfel de situații? Ca de fapt aici e problema. Vorbiți cu cei care fac asa, unii pot reacționa ciudat, alții poate vor asculta. Nu vorbiți cu scopul de a judeca, încercați sa le transmiteți mesajul într-un mod asertiv, sunt convinsa ca undeva acolo sunt multe lucruri de reparat. Dacă ii cunoașteți mai bine le puteți trimite articole, studii, informații. Asta e schimbarea pe care o vrem cu toții, dar trebuie sa fim parte din ea. 

 

Se poate! 

Spread the love
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fii primul care afla!

Introdu adresa de email pentru a te abona la acest blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

%d blogeri au apreciat: