Ce le spunem azi copiilor se reflecta în ziua de mâine.

Exista momente in viata de parinte cand simti ca esti rasplatit, ca toata munca are un rost.

Asa cum va spuneam azi dimineata pe pagina de Faceboook, ieri Sofia a fost la cursul de actorie de la Mini Art Show by Ioana Ginghina. Acolo si-a facut deja prietene, se super distreaza si abia asteapta fiecare saptamana care urmeaza. Una dintre fetitele de acolo se pare ca nu este chiar pe placul Sofiei, are un comportament diferit, nu stiu inca de ce dar oricum este irelevant pentru povestea noastra.

Cert este ca una din prietenele Sofiei a inceput sa vorbeasca dureros de sincer despre comportamentul acelei fetite, cam cum fac toti copiii, fara perdea. Sof mi-a povestit toata intamplarea ca sa ma intrebe daca a procedat corect, daca i-a raspuns bine sau nu prietenei ei. 

-Daca ea ar vorbi asa despre noi, tu oare cum te-ai simti? Daca ai auzi ca ea iti spune tie asa oare tie ti-ar placea? 

-Nu, nu mi-ar placea

-Atunci nu vrei mai bine sa ne jucam frumos in loc sa vorbim urat despre ea?

Say whattt??? Va dau cuvantul meu ca mi-au dat lacrimile in timp ce povestea. Mi-au venit in minte toate acele momente cand aveam senzatia ca vorbesc cu un reportofon care nu inregistreaza nimic, ca as scrie pe o coala goala cu un pix stricat. De foarte multe ori am senzatia ca vorbesc degeaba, ca nu intelege, ca nu o intereseaza sau ca ale mele cuvinte trec pe langa ea ca ploaia.

SI apoi vin astfel de momente in care raman muta. Stiam, intodeauna am crezut ca ce semanam in copiii nostri la un moment dat va rodi, ca toate povestile, toate sfaturile, se prind undeva. Stiam, dar din cand in cand, atunci cand se intampla astfel de momente, imi intareste convingerea si imi bucura sufletul.

Tot ieri m-a intrebat Sofia ce meserie mi-ar placea sa aiba. Mi-a zis ca oricum nu conteaza, ca va face tot ce vrea ea, dar sa ii spun ce as vrea si eu. Am stat sa ma gandesc putin si mi-am dat seama ca niciodata nu m-am gandit la asta, nu aveam nici macar un gand, un job, o idee. Intotdeauna m-am gandit ca imi doresc sa fie si sa faca orice vrea ea, dar sa fie fericita si buna cu cei din jur. I-am spus si ei asta si i-am mai zis si ca daca ar fi sa aleg eu, as alege o meserie in care sa ii ajute pe altii. Si in care sa fie fericita.

V-am povestit toate astea nu ca sa ma laud sau ca sa arat lumii ce copil grozav am, ci ca sa va reamintesc ca nimic din ce faceti acum nu e degeaba, educatia aceasta pe care le-o oferiti acum nu e timp irosit. Bunatatea, rabdarea, lectiile, dragostea, toate incoltesc in sufletul lor si vor da roade la un moment dat. Sa nu va opriti niciodata din a crede ca ei va aud, va simt. 

Sa fiti bine.

Un LIKE&SHARE ajuta mereu.
fb-share-icon0
Spread the love
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fii primul care afla!

Introdu adresa de email pentru a te abona la acest blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

⬇️Ești ceea ce faci acum, nu ceea ce spui că vei face. ⬇️

Instagram980
%d blogeri au apreciat: