Ca o mama cu doi copii ce sunt si mult timp liber ce am (NOT), m-am apucat de facut curat prin pozele din laptop. 90% sunt cu noi, copiii, din vacante sau de prin casa. Si ma uitam prin ele si nu-mi venea sa cred cate am uitat deja(!). Cum aratau in primele zile, cat de nedormita eram, cu cine se jucau in parc, ce activitati mai faceam, ce povesti ne spuneam. Am dat si peste niste poze cu ei…
Desi saptamanile trec foarte repede, si a mai ramas foarte putin pana la momentul O, simt nevoia sa las asta aici pentru posteritate. Exista niste lucruri prin care am trecut atat la prima sarcina, cat si acum si care tare as vrea sa nu se mai repet. Cred ca am mai scris lucrurile astea pe blog, dar se pare ca nu suficient de clar sau de tare. Am sa le iau pe rand, in ordine aleatorie, toate fiind la fel…
De fiecare data cand burtica mai creste putin, eu am un moment de „Aha, chiar se intampla asta”. Bineinteles ca abia asteptăm, ca ni-l dorim din tot sufletul si parca numai vad odata momentul in care o sa pot sa imi bag nasul in piele lui cea fina. Dar totusi, in paralel incerc sa ma gandesc si la imi doresc sa fac acum, si stiu sigur ca imi va fi greu si dor in urmatorii trei ani. Stiu ca probabil…